Am discutat despre corpolenta vinului. Aceasta joaca un rol esential in asortarea vinului la diferite mancaruri, dar nu reprezinta nici pe departe singurul element de care trebuie sa tinem seama. Trebuie sa avem in vedere gustul, dulce, acru, amar si sarat, dar si caracterul moale sau dur al mancarii si, in egala masura, al vinului. De exemplu, un vin mai dulce si cu gust de fruct este mai moale, in timp ce unul mai acid si mai taninos este mai dur, in cazul mancarii zaharul si grasimile ii confera acesteia un caracter mai moale, iar caracterul acid si gustul amar o fac mai dura. De asemenea, trebuie tinut seama de continutul de alcool al vinului si de cel de sare in cazul mancarii. O concentratie mai mica de alcool face vinul mai moale, iar un exces de alcool il face mai dur. In mod similar, o mancare mai putin sarata este mai moale, iar una mai sarata este mai dura.
In vin este important ca elementele moi sa se gaseasca intr-un anume echilibru cu cele dure. Un vin echilibrat lasa, dupa ce este baut, o senzatie placuta, in timp ce un vin fara aciditate pare plat si da impresia ca e rasuflat. Un vin dulce, fara aciditate, va fi greoi, in cazul lui aciditatea avand rolul de a mai taia din dulceata si de a-l echilibra. Astfel, in cazul vinului, alcoolului ii revine sarcina de a-l echilibra atenuand tendintele excesiv de moi sau de dure. O concentratie prea mare de alcool va anula calitatile acestuia, facandu-l excesiv de dur, in timp ce o concentratie moderata ii confera rotunjime punandu-i in evidenta calitatile.
Pana nu va simtiti siguri pe arta alegerii vinului este insa preferabil sa alcatuiti meniul din mancaruri echilibrate, la care sa asortati tot vinuri bine echilibrate. O astfel de alegere o poate constitui excelentul Chardonnay 2008 de Corcova care, servit la 10-12 grade, permite o evidentiere optima a calitatilor lui deosebite. (Foto: Stock.XCHNG)